După trecerea iernii, organismul are nevoie de o cură de dezintoxicare şi vitaminizare. Dezintoxicarea ne este asigurată de ţinerea postului cu o alimentaţie sănătoasă. Însă pentru vitaminizare trebuie să fim cu ochii pe verdeţurile care încep să apară. Pe lângă urzici, leurdă, măcriş, ştevie, trebuie să „vânăm” şi loboda.
Loboda, verde sau roşie, poate fi cultivată în grădină, dar creşte şi sălbăticită, pe lângă garduri sau drumuri. Nu e o plantă pretenţioasă. Datorită rezistenţei la temperaturile reduse, se poate semăna şi toamna şi primăvara. Se recoltează întreagă, prin smulgere, când încă este tânără şi fragedă. Nu are o aromă puternică, ci un gust delicat, asemănător cu al spanacului.
Loboda are proprietăţi regeneratoare şi un conţinut bogat în fier, magneziu şi vitamine. Este depurativă, diuretică şi conţine foarte puţine calorii. Asigură detoxifierea organismului şi este indicată în anemii şi afecţiuni hepatice.
Conţine şi calciu, dar din cauza acidului oxalic acesta este greu de asimilat. Tot din cauza acidului oxalic, cei care au pietre la rinichi trebuie să consume loboda doar în stare crudă.
Pentru cura de primăvară, loboda se foloseşte crudă, în salate, beneficiind astfel de toate calităţile ei. Gătită se foloseşte ca ciorbă, supă, piure, ciulama sau plăcintă.
Ciorbă de lobodă
Ingrediente
10-12 legături lobodă,
2 cepe,
2 morcovi,
1 ţelină mică
2 linguri orez,
pătrunjel, leuştean
1/2 l borş
sare, ulei de măsline
Mod de preparare:
Într-o oală cu apă se pune ceapa tăiată mărunt, morcovii daţi pe răzătoarea mare şi cele două linguri de orez. Între timp loboda se curăţă, se spală şi se toacă mărunt, după care se pune în oală. Când sunt fierte toate legumele, se stinge focul. Se adaugă borşul (prefiert), sare şi ulei. La sfârşit se pune verdeaţa, tocată mărunt.
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 50 - martie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu