Pagini

luni, 15 noiembrie 2010

Proaste obiceiuri alimentare


Din nefericire, la ora actuală gastronomia este o artă şi mai puţin o ştiinţă. Această artă mâncată, la propriu, poate avea un aspect şi un gust încântătoare, dare este indigestă şi îmbolnăvitoare de cele mai omeneşti maladii, şi anume cele ale civilizaţiei moderne – bolile cronice degenerative. De multe ori convenienţele şi protocolul înlocuiesc în mod arbitrar regulile nutriţiei ştiinţifice, desfătându-ne simţurile, destinzând atmosfera, dar în acelaşi timp atentând „plăcut” şi subtil la sănătatea noastră.
Iată câteva proaste obiceiuri alimentare la astfel de mese:
- Începem prin a consuma băuturi alcoolice aperitive care, este adevărat, ne vor stimula producţia sucurilor gastrice, cu preţul însă al iritării mucoasei gastrice, care, în timp, se poate transforma în gastrită, ulcer, cancer, intoxicarea creierului şi îmbolnăvirea ficatului. Pofta de mâncare astfel creată ne va permite să îngurgităm cantităţi enorme, nepermise fiziologic, de alimente mai mult sau mai puţin calorigene, mai mult sau mai puţin corect asociate, în timp determinând apariţia supraponderalităţii – obezităţii şi cortegiului patologic însoţitor.
- Continuăm cu antreuri, platouri reci, calde, cuprinzând alimente foarte diferite, procesate sau mai puţin procesate. Urmează felurile principale, înalt elaborate, sosate, uneori intervenind şi supele şi ciorbele care, având o cantitate mare de apă pot înrăutăţi digestia celorlalte alimente.
- Intervine şi modul de preparare prin prăjire, pané-uri, carameluri, rântaşuri, toate nerecomandate.
- Desertul – dulciuri, îmbinări extrem de apetisante şi gustoase, dar pe atât de nesănătoase din cauza asocierii grăsimilor şi zaharurilor rafinate cu coca fină, a fructelor cu frişca sau aluaturilor fine etc. În acest mod am mai luat o doză de calorii goale, de slabă calitate biologică, părtaşe la îngrăşarea noastră.
- Acum deja simţim că ne sufocăm, poate avem şi o vagă senzaţie de greaţă… Apare salvatorul, în persoana băuturilor alcoolice digestive. Desigur, pe moment ne simţim mai bine, dar vai de ficatul nostru, sau de sărmanul pancreas, care uneori pur şi simplu nu mai suportă şi ne atrage atenţia că am exagerat şi îi facem rău prin câte o pancreatită acută care ne trimite urgent de la bal, la spital.
Aceasta este adevărata faţă a gastronomiei actuale…
Fragmente din Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi – Şi noi ce mai mâncăm?


„Să nu se amăgească nimeni cu săturarea pântecelui şi să nu se lase furat de plăcerea gâtlejului. Pentru că nu numai deosebirea felurilor, ci şi mărimea cantităţii mâncărurilor face să se aprindă săgeţile curviei. Căci cu orice fel de hrană de se va umplea pântecele, naşte sămânţa desfrânării; asemenea nu numai aburii vinului fac mintea să se îmbete, ci şi săturarea de apă, precum şi prisosul a orice fel de hrană, o moleşeşte şi o face somnoroasă.”

„De bucate numai atât să ne slujim, cât să trăim, nu ca să ne facem robi pornirilor poftei. Primirea hranei cu măsură şi cu socoteală dă trupului sănătatea, nu îi ia sfinţenia. Regula înfrânării şi canonul aşezat de Părinţi, acesta este: Cel ce se împărtăşeşte de vreo hrană să se depărteze de ea până mai are încă poftă şi să nu aştepte să se sature.“
Sfântul Casian Romanul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu