Cuvântul care loveşte e mai tare ca pumnul

Atunci când spui cuiva un cuvânt greu, jignitor, batjocoritor, ironic, zeflemitor eşti un om crud. Eşti un tiran sadea. Provoci Celuilalt suferinţe de nedescris. Cuvântul care loveşte răneşte şi e mai tare, mai dur, mai terifiant decât pumnul, palma, piroanele, biciul cu care îţi „persecuţi” adversarul.

Cred că Iisus a suferit mai mult atunci când I s-au aruncat cuvinte de hulă, închipuite şi neadevărate, blasfematoare, neruşinate şi batjocoritoare şi a suferit mai puţin atunci când a fost pur şi simplu biciuit, torturat şi răstignit… în orice caz, răbdând, a depăşit suferinţa fizică şi El prin cuvânt (dar ce Cuvânt!), cuvântul bun, salvator, mântuitor, de IERTARE ABSOLUTĂ: „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac.” Nu întâmplător Iisus Domnul a primit cu atâta bucurie şi satisfacţie dumnezeiască intervenţia – prin cuvânt – a tâlharului celui bun, căruia drept răsplată i-a şi promis, dăruindu-i pe loc, Raiul: „Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în Rai.” Tâlharul I-a spus Domnului cuvânt de mângâiere, cuvânt bun. Ferice de el!

Pr. Ioan Pintea – Jurnal discontinuu cu N. Steinhardt

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 42 - iulie 2010