Biserica „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” din Boholţ

Satul Boholţ se află la 12 km de Făgăraş, în partea de nord-vest, şi este aşezat într-o frumoasă zonă de dealuri cu păduri de stejar, fâneţe şi terenuri arabile. Nimeni dintre cei care s-au născut aici nu poate uita casa părintească, biserica, şcoala, uliţele satului copilăriei, dealurile, pădurea, truda şi hărnicia oamenilor, tradiţiile şi obiceiurile, pentru că toate acestea au modelat suflete şi au influenţat personalităţile localnicilor.


Pepinieră de intelectuali

Originea satului Boholţ se învăluie misterioasă în umbrele trecutului, dar este sigur că datează de dinainte de sec. XIII. Prima atestare documentară este din 1317 şi constă într-un act dat de preotul sas Herbert pentru strângerea de plăţi. Documentele vremii atestă prezenţa saşilor în Boholţ, fapt ce explică şi denumirea germană Bucholz. În timp, însă, aceştia s-au retras spre zone mai ferite, iar pe la 1657 nu mai existau saşi în Boholţ.

Aşa cum orice sat este deosebit prin personalităţile sale, şi satul Boholţ străluceşte din punct de vedere spiritual, el fiind vatra a sute de intelectuali, printre care mulţi profesori, preoţi, medici, ingineri, economişti şi jurişti. Boholţul este şi locul de naştere al ÎPS Serafim Joantă – Mitropolitul ortodox al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, al Părintelui Romul Zaharie – protopop al Făgăraşului între 1971-1997, şi al Părintelui Visarion Joantă – exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului.



Dispărută în urma unei alunecări de teren

Viaţa satului Boholţ, cum este şi firesc, a pulsat şi pulsează în continuare în jurul Bisericii, pentru că Biserica este cea care a fondat obştea umană. De-a lungul timpului, satul Boholţ a fost deservit de două lăcaşuri de cult: biserica ortodoxă cu hramul „Naşterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul” şi biserica greco-catolică cu hramul „Sf. Gheorghe”. Înainte de 1881 slujbele se oficiau la „biserica din deal”, din fostul cimitir al satului, cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Atât fostul cimitir cât şi vechea biserică au dispărut în urma unei mari alunecări de teren.

Actuala biserică ortodoxă a fost construită în 1881, din piatră şi cărămidă. În turnul înalt sunt instalate două clopote mari şi unul mai mic. Cele mari se trag concomitent, sunetele lor armonizându-se perfect, iar clopotul mic se trage pe timp de furtună şi grindină, pentru alungarea norilor.

Biserica greco-catolică a fost construită în 1876, tot din piatră şi cărămidă. Este de dimensiuni mici, comunitatea uniţilor fiind mereu redusă (în 1926 număra 30 de membri, din 752 de locuitori). Din anul 1948 aici s-au întrerupt oficierea slujbelor, greco-catolicii din sat întorcându-se la Biserica Ortodoxă.



Pictată şi resfinţită în 2006

Biserica ortodoxă din Boholţ a fost zugrăvită în 1926, 1960 şi 1980 cu zugrăveli simple. În 1994 s-au făcut reparaţii ample şi s-a înlocuit acoperişul. Prin binecuvântarea lui Dumnezeu, cu ajutorul ÎPS Serafim Joantă, fiul al satului, şi al credincioşilor din Boholţ, în anul 2006 a fost finalizată pictarea bisericii de către pictorul Dorel Beşleagă din Sibiu. Resfinţirea bisericii a avut loc în 15 octombrie 2006, când am avut onoarea de a-i avea în mijlocul nostru pe ÎPS Dr. Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, şi pe ÎPS Serafim. Această zi deosebită din punct de vedere spiritual, cu o importanţă aparte pentru viaţa spirituală a satului, va rămâne mereu în memoria sătenilor din Boholţ.

Ieromonah Daniel Bojan, paroh

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 42 - iulie 2010