Pagini

marți, 22 iunie 2010

Robii chimicalelor şi ai televizorului


Problemele de sănătate sunt tot mai frecvente astăzi, fără a ţine cont de vârstă. Dincolo de aerul viciat şi atmosfera stresantă în care ne ducem viaţa mulţi dintre noi, alimentaţia este una dintre cele mai importante cauze ale bolilor, dacă nu cumva cea mai importantă. Mâncăm mult şi fără nicio regulă, vrem tot mai gustos, în vreme ce alimentele abundă în adaosuri chimice menite nu doar să îmbunătăţească gustul, ci şi să ne dea dependenţă de produse nocive pentru sănătate. În plus, reclamele televizate ne manipulează subtil. Despre toate acestea vorbeşte domnul Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, în cartea sa „Şi noi ce mai mâncăm?”. Iată câteva idei demne de luat în seamă, cu menţiunea că întreaga carte merită citită, iar principiile însuşite.

Aditivii ne fac să mâncăm mult şi prost
Astăzi, omul modern este asaltat de o ofertă alimentară supraabundentă, reprezentată de produse invadate de aditivi şi arome în concentraţii nenaturale, cu valoare nutriţională discutabilă, care ne perturbă alegerile şi dereglează fiziologia digestiei, inducând tulburări ale comportamentului alimentar neîntâlnite la strămoşii noştri.

În perturbarea comportamentului alimentar natural intervin numeroşi factori. Adaosul de substanţe chimice este unul din principalii factori care creează dependenţe (agenţi de îndulcire, de întărire a gustului şi aromei, grăsimi naturale şi artificiale nocive, sare, coloranţi, conservanţi ş.a.), fiind răspunzător de apariţia unor comportamente adictive (de dependenţă). Acestea, la rândul lor, determină consumul de alimente peste necesarul fiziologic, în lipsa senzaţiei de foame, generând supraponderalitate şi obezitate.

Manipularea prin reclamele televizate
Pe lângă acestea, neuromarketingul şi publicitatea agresivă au o contribuţie determinantă în alterarea comportamentelor normale de alegere şi consum al alimentelor.

Neoromarketingul creează spoturi publicitare cu un impact cât mai puternic asupra creierului, stimulând emoţiile şi fixarea acestora pentru a crea dependenţa de alimente. Astfel, publicitatea contribuie la apariţia obezităţii şi a întregului său tablou patologic.

Iată cum acţionează reclamele televizate asupra comportamentului alimentar şi sănătăţii noastre. Publicitatea televizată are o caracteristică specială – informaţia transmisă pătrunde direct în memorie prin inconştient, noile cunoştinţe nefiind percepute sau structurate logic, iar mintea nefiind pe deplin conştientă de ele, datorită inhibării activităţii emisferei logice stângi.

Altfel spus, televiziunea posedă capacitatea de a trimite mesajele direct în subconştient. Datorită acestui mod de percepţie, telespectatorul nu reuşeşte să controleze şi să conştientizeze cu adevărat semnificaţia logică a mesajelor, reacţionând apoi mai târziu, dar fără să ştie de fapt la ce şi de ce reacţionează!

Reacţia este una emotivă, confuză, generată de emisfera dreaptă a creierului, artistică, cea care rămâne activă atunci când privim la televizor. Astfel, reacţia la spoturile cu reclame alimentare este una iraţională, asociind tinerii frumoşi sau locurile paradisiace prezentate cu alimentele expuse în acest context. Confundăm frumuseţea, aspectul sănătos, perfect al actorilor din reclame şi idealurile noastre sugerate de peisaj cu o calitate nutriţională (adeseori inexistentă!) a alimentelor prezentate.

Stil de viaţă insuflat de televizor
Iată de ce televiziunea este puternică: are capacitatea incredibilă de modelare a subconştientului uman! Da, televizorul poate influenţa gândirea şi stilul de viaţă al oamenilor, fără ca aceştia să conştientizeze măcar acest lucru. De aceea, ca reacţie, ne trezim că din senin dorim să consumăm un aliment sau altul, căruia i s-a făcut reclamă la televizor.

Copiii sunt şi mai expuşi la influenţa publicităţii ademenitoare, mincinoase, care se face alimentelor, modificându-le şi cristalizându-le obiceiuri alimentare nesănătoase şi un stil de viaţă generator de maladii ale civilizaţiei moderne. De aceea, este bine nu numai ca voi să vă protejaţi de aceste reclame televizate, dar mai ales să conştientizaţi necesitatea de a-i proteja pe copiii voştri, dacă ţineţi la sănătatea lor.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi


Îndemnuri filocalice

  • Lăcomia este aceea care ne stimulează imaginaţia dând naştere celor mai fanteziste şi mai inedite meniuri şi care izvorăşte gusturile cele mai rafinate.
  • Când sufletul nostru doreşte felurite mâncăruri, el urmează un instinct al firii de aceea trebuie să facem uz de toată abilitatea împotriva unei asemenea preaviclene patimi. Dacă nu vom proceda astfel ne vom trezi într-un foarte greu război şi primejdia de a fi biruiţi. Să înlăturăm deci mâncărurile care îngraşă, apoi cele care aprind simţurile şi apoi cele care ne provoacă plăcere. De este cu putinţă, dă pântecelui hrana care-l umple şi este uşor de mistuit pentru ca prin săturare să-i înlăturăm pofta neastâmpărată iar prin mistuirea grabnică să ne eliberăm de înfierbântare ca de bici.
  • Să căutăm şi vom afla că lăcomia pricinuieşte toate căderile noastre.
  • Burdufurile moi se vor lărgi pentru a primi mai mult, lasă-le să se usuce şi strângându-se se vor micşora. Cel ce-şi sileşte stomacul să cuprindă mult şi-l lărgeşte, iar cel ce se luptă cu el îl îngustează şi astfel vom ajunge postitori din fire.
  • Şezând la masa cu bucate adu-ţi aminte de moarte şi de judecată şi de abia aşa vei putea împiedica puţin patima. Bând băutura, nu înceta să-ţi aduci aminte de oţetul şi fierea Stăpânului şi atunci desigur vei primi îndemnuri spre înfrânare, pocăinţă sau spre smerenie.
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 41 - iunie 2010

2 comentarii:

  1. Excelente articole, incerc sa-mi limitez timpul in internet, dar e tare greu sa ma opresc din citit, asa de mult imi place Apostolatul in Tara Fagarasului! Seria de interviuri cu tinerii preoti este nemaipomenita, am fost miscata pana la lacrimi, nu am decat cuvinte de lauda, totul la superlativ! Sa va ajute Dumnezeu sa reusitit sa luminati cati mai multi oameni!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mimi, ne bucurăm că ai găsit folos aici şi că Domnul lucrează şi pe această cale! Mulţumim de gândurile bune, pomeniţi-ne în rugăciune...

    RăspundețiȘtergere