Stilul de viaţă - factor de prevenire a bolilor

În medicina tradiţională orientală (şi nu numai) există un principiu afişat pe frontispiciul oricărei şcoli renumite de medicină: „Nimic nu este mai periculos decât a lua o substanţă (farmacologic activă) timp îndelungat, în mod repetat”. În terminologie europeană şi ştiinţifică, aceasta se cheamă „inducţie patogenezică”. Adică orice substanţă farmacologic activă luată timp îndelungat, în mod repetat, poate genera o expresie clinică, care fie că trezeşte o suferinţă, un disconfort în bolnavul respectiv, fie produce confuzii diagnostice.

Singurele ingrediente din mediul înconjurător pe care omul poate să le ia timp îndelungat în mod repetat sunt alimentele naturale pe care Dumnezeu le-a pus la dispoziţia sa încă de la creaţie: plantele, păsările, peştii, ele fiind o consecinţă a faptului că universul este o recapitulare concentrată în fiinţa umană. În fiinţa umană găsim mineralele din care este făcut pământul , trăsături ale plantelor şi mamiferelor, în felul acesta omul cuprinzând în sine întreg mediul înconjurător ca un microcosmos al creaţiei. Dar când e vorba de o substanţă farmacologică activă, fie că e plantă fie că e o substanţă de sinteză, atunci lucrurile se schimbă. Atât medicina tradiţională cât şi fitoterapia descriu consecinţele nocive ale folosirii alimentelor de componenţă chimică asupra organismului uman.

De cele mai multe ori oamenii vor tratamente farmacologice active doar ca să nu se îmbolnăvească, aici fiind de fapt greşeala pe care o face omul zilelor noastre. Există în Noul Testament un verset peste care, de regulă, se trece foarte uşor: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor…”, lucru care exprimă concret acest principiu al inducţiei patogenezice. Dacă nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, înseamnă că nu cei sănătoşi au nevoie de medicamente.
Profilaxia adevărată nu se face prin substanţe patologice active, ci printr-un stil de viaţă corect. În America există, de exemplu, cabinete medicale care poartă denumirea de: stil de viaţă. Acolo oamenii sunt educaţi pentru a duce un trai mai sănătos: muncă cu măsură, somn înainte de miezul nopţii etc.

Alimente interzise

• - supe instant
• - ulei rafinat
• - zahăr
• - îndulcitori ca aspartamul şi ciclamatul
• - margarina
• - băuturile răcoritoare chimizate
• - laptele praf
• - mezelurile preparate industrial
• - conservele
• - cafeaua solubilă
• - alimentele aditivate cu E-uri
• - apa de reţea
• - alimente rezultate din organisme modificate genetic
• - apa de suprafaţă, din cauza cantităţilor mari de nitriţi
• - alimente obţinute din culturi tratate cu îngrăşăminte chimice
• - laptele şi băuturile sterilizate cu raze gama
• - alimente congelate timp îndelungat sau decongelate şi recongelate e mai multe ori
• - sare iodată (conţine fericianură de K şi iod chimic)
• - vegeta din comerţ
• - gume de mestecat
• - dulciuri de cofetărie
• - sticksuri, croissante
• - carne de porc
• - carne de pasăre din comerţ
• - iaurt cu fructe
• - pâine albă cu afânători

Alimente permise

• - pâine din făină integrală, fără afânători
• - ulei presat la rece
• - produse din soia ecologică
• - ouă
• - apa de izvor
• - miere
• - ciuperci
• - lactate, brânzeturi
• - cereale
• - legume ale sezonului
• - zarzavaturi
• - fructe
• - peşte proaspăt
• - carne de vită, viţel, berbecuţ
• - carne de pasăre de ţară
• - zahăr brun, zahăr brut din trestie de zahăr
• - sare grunjoasă, neiodată
• - condimente naturale (cimbru, busuioc, măghiran, rozmarin, coriandru, fenicul, chimen, anason etc.)

Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 40 - mai 2010