Se vorbeşte mult despre importanţa exprimării iubirii, de a-i spune celuilalt „te iubesc“. Mai puţin însă se subliniază importanţa lui „iartă-mă!“, care este cel puţin egală. Atunci când ai greşit cu ceva şi ai rănit persoana iubită, chiar dacă nu a fost cu intenţie, este esenţial să recunoşti acest lucru şi să-ţi ceri iertare. Orgoliul nu duce la nimic bun. Iertarea este o condiţie esenţială pentru o căsnicie împlinită, ca şi pentru traiul în comunitate. Nu degeaba este poruncă dumnezeiască: „Că de veţi ierta oamenilor greşelile lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.“ (Matei 6, 14-15) Iertarea este deci vitală în convieţuire, iar ca să fie acordată trebuie cerută.
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 33 - octombrie 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu