Calendarul sfinţilor români este mai bogat din 29 august, dată la care a fost proclamată oficial canonizarea Ierarhului Varlaam, fost Mitropolit al Moldovei. Praznicul sfântului va avea loc în fiecare an în 30 august, iar decizia canonizării aparţine Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi a fost luată în şedinţa din februarie 2007. Propunerea a fost făcută de Înalt Prea Sfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Ceremonia sfinţirii a avut loc la Mănăstirea Secu din judeţul Neamţ, locul în care ierarhul şi-a început viaţa monahală şi unde şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii. Aşezământul a primit cu această ocazie al doilea hram - Sfântul Ierarh Varlaam - alături de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august). La ceremonie a participat şi Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu Streza, împreună cu un numeros sobor de ierarhi, precum şi părintele Teofil de la Mănăstirea Brâncoveanu.
Locul şi data naşterii Mitropolitului Varlaam nu sunt cunoscute cu precizie. Unii istorici spun că Vasile Moţoc (după numele său lumesc) este originar din părţile Neamţului sau ale Vrancei şi s-a născut în jurul anului 1580. A păstorit Mitropolia Moldovei în perioada 1632-1653, în timpul domniei lui Vasile Lupu şi s-a remarcat printr-o serie de activităţi importante.
El a înfiinţat o tipografie la Iaşi, unde au apărut mai multe cărţi de învăţătură creştină. În timpul său a avut loc „Sinodul de la Iaşi“, important în afirmarea credinţei ortodoxe ca răspuns la tendinţele calvine din acea vreme. Ierarhul a fost cel care a făcut primii paşi către folosirea în cadrul slujbelor a limbii române în locul limbilor străine (greaca şi slavona). Între cele mai importante scrieri ale sale se află tradu-cerea în română a „Scării“ Sfântului Ioan Scărarul, una dintre operele de referinţă ale spiritualităţii ortodoxe. Aceasta este de altfel printre primele opere patristice filocalice traduse în limba română. Cazania Mitropolitului Varlaam este o altă operă importantă a sa, folosită până în zilele noastre, în ciuda vechimii ei.
Sfântul Ierarh Varlaam a fost şi cel care, împreună cu domnitorul ţării, Vasile Lupu, şi un sobor impresionant de clerici şi credincioşi, a întâmpinat moaştele Cuvioasei Parascheva, aduse în ţară în 1641. Ele au fost aşezate atunci în catedrala „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi, ctitorită de către acelaşi domnitor la îndemnul ierarhului.
Mitropolitul Varlaam a fost singurul ierarh român care a candidat vreodată la scaunul de patriarh ecumenic. În 1639 el s-a numărat printre candidaţii propuşi pentru această înaltă funcţie.
În 1653 s-a retras la mănăstirea Secu, trecând la cele veşnice patru ani mai târ-ziu. Rămăşiţele sale trupeşti au fost dezgropate cu prilejul canonizării, la 350 de ani de la moartea sa, în 5 iunie, anul acesta. Ele au fost găsite intacte şi au fost aşezate spre închinare într-o raclă de argint aurit în biserica mănăstirii.
Pe 30 august marele ierarh moldovean a fost sărbătorit pentru prima dată ca sfânt. Sărbătoarea Sfântului Varlaam este nu numai o sărbătoare a evlaviei ortodoxe româneşti, ci şi o sărbătoare a demnităţii noastre româneşti pe plan cultural, naţional şi european.
Amalia Răibuleţ
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 8 - septembrie 2007
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu