Adevărata iubire

În Săptămâna Patimilor, doi soţi şi-au împărţit treburile casnice, astfel încât să termine cât mai repede curăţenia. Stabiliseră că trebuie să termine înainte de Miercurea mare, ca să aibă cât mai mult timp pentru cele duhovniceşti. Dacă terminau, până la Paşti nu mai aveau de făcut decât de mâncare. Le rămânea destul timp să se ocupe de cele duhovniceşti.
Soţia şi-a terminat partea ei de treabă. Până să plece la Denie, s-a gândit să bată şi covoarele. Soţul întârziase, fiind reţinut la serviciu. Când a venit, el a văzut-o în faţa blocului, bătând covoarele.
- Ce faci aici, de ce faci tu treaba mea? Mă schimb şi vine eu să le bat. Nu trebuia să faci şi treaba asta.
- Nu, du-te sus şi mănâncă, mă descurc şi singură. Ce, până să mă mărit nu tot eu le băteam? Că tata nu mai avea putere.
- Opreşte-te că mă superi, asta e treaba mea. Tu ai muncit destul.
Înainte de a pleca la biserică, părintele lor duhovnic, care le era vecin, a văzut scena de pe balcon. Le-a spus:
- Aşa să vă certaţi fraţilor, şi nu altfel. Fiecare să vrea să îl ajute pe celălalt cât mai mult. Şi certurile astea vor avea plată de la Dumnezeu.

Danion Vasile, Patericul mirenilor

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 8 - septembrie 2007