Pagini

Condiţia de bază a legăturii cu Dumnezeu






Cel mai mare eveniment din viaţa creştinului este a se găsi şi a se împărtăşi din această taină de negrăit a Sfintei Euharistii. Sf. Liturghie este inima Bisericii, de aceea un credincios care este „viu” trebuie neapărat să dorească a fi prezent ca membru activ al Bisericii la Sf. Liturghie. Când vin pelerini la Sf. Munte, printre primele întrebări pe care le pun este dacă merg la biserică. De multe ori primim un răspuns care nu ne place: „Mergem, părinte, însă nu în fiecare duminică”.
Când un suflet nu doreşte să fie prezent în adunarea euharistică a Bisericii, atunci ori este mort, ori pe moarte. Când am întâlnit odată un părinte, mi-a zis următorul lucru foarte important: „Când vin la mine diferiţi oameni şi vor să le dau sfaturi şi să-i îndrum spiritual, dacă merg regulat la biserică îi primesc. Dacă văd însă că nu merg regulat la biserică, nu doresc să am de-a face cu ei”. Şi mi-am zis: câtă dreptate are acest părinte, deşi poziţia lui pare severă. Cu toate acestea, potrivit legii duhovniceşti, condiţia de bază a experienţei lui Dumnezeu este prezenţa şi participarea la Sf. Liturghie.
Părintele Efrem de la Mănăstirea Vatopedi, Muntele Athos

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 79, mai-iunie 2014

vineri, 13 iunie 2014

Beneficiile păpădiei pentru sănătate




Păpădia sau taraxacum officinale, floarea galbenă pe care începând de primăvara devreme până toamna târziu o găsim peste tot, are multiple beneficii de sănătate pe care foarte puţini le cunosc. Este în fapt una dintre cele mai puternice plante cunoscute, care se găseşte în peste 100 de specii. Păpădia are un conţinut ridicat de vitamine A, B şi C. La noi este foarte cunoscută şi apreciată pentru efectele sale benefice asupra sănătăţii ficatului şi a bilei, însă a fost dintotdeauna folosită în medicina tradiţională din diferite zone ale globului pentru tratamentul unor multiple probleme: gută, eczeme, acnee, rinichi, probleme urinare, hipoglicemie, indigestie cu constipaţie, edeme, presiune arterială probleme ale inimii etc.
Extractul de păpădie a demonstrat în studii internaţionale un efect puternic împotriva virusului HIV (1), iar în combinaţie cu extracte din frunze de struguri, fragi, şi silimarină s-a dovedit un extraordinar hepatoprotector având un efect antioxidant major (2).  Efectul rădăcinii de păpădie  a fost investigat şi în cazul problemelor de ficat datorate consumului de alcool şi s-a constatat că această creează o foarte bună protecţie hepatică datorită compuşilor antioxidanţi (3). În ceea ce priveşte bolile digestive, păpădia face parte din acele plante amare şi aromatice (în care intră şi ghimbirul, menta, anasonul, feniculul, citricele sau anghinarea) îmbunătăţind digestia (4).
Dacă nu sunteţi încă convinşi de multiplele efecte benefice ale păpădiei, aflaţi că această plantă are şi un puternic efect anti-inflamator, datorită componentei sale numite luteolin (5); frunzele sale verzi au un efect diuretic foarte bun (6), păpădia demonstrând inclusiv capacitatea de a inhiba producţia de alfa-glucosidaza în cazul diabetului (7).
Nu în ultimul rând, trebuie subliniat şi efectul antifugal al seminţelor de păpădie, care conţin un depozit de proteine cu acţiune defensivă împotriva agenţilor fitopatogeni (8).
În alimentaţie, de la păpădie putem folosi frunzele, pe care le recoltăm în lunile martie şi aprilie, cât sunt încă foarte tinere pentru salate mixte (cu alte verdeţuri) sau simple. Este necesară o atenţie deosebită la efectele secundare. Supra-dozarea poate creşte riscul de infertilitate masculină  şi poate cauza reacţii alergice. De asemenea nu folosiţi această plantă dacă aveţi canalele biliare obstrucţionate, sau dacă sunteţi însărcinată sau alăptaţi. 

Salată de păpădie:

Pentru o salată doar din păpădie, se spală bine frunzele curăţate, apoi se opăresc, pentru a îndepărta gustul amar. Dacă frunzele sunt prea mari, se pot tăia bucăţi. Se lasă să se răcească. Într-un castron se pun: ulei, zeamă de lămâie şi puţină sare; se amestecă bine şi se piperează după gust. Se adaugă păpădia şi se amestecă cu atenţie, că să nu se rupă frunzele.
Frunzele de păpădie pot fi folosite şi ca ingredient în salate asortate, spălate şi tăiate mărunt.
Sănătate şi Poftă bună!
Diana Moiceanu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 79, mai-iunie 2014

(1) „Inhibitory effect of aqueous dandelion extract on HIV-1 replication and reverse transcriptase activity” - Han H, He W, Wang W, Gao B., 2011
(2) „Hepatoprotective activity of a phytotherapeutic formula on thioacetamide -induced liver fibrosis model” - Kantah MK, Kobayashi R, Sollano J, Naito Y, Solimene U, Jains S, Catanzaro R, Minelli E, Polimeni A, Marotta F
(3) “In vitro and in vivo hepatoprotective effects of the aqueous extract from Taraxacum officinale (dandelion) root against alcohol-induced oxidative stress” - You Y, Yoo S, Yoon HG, Park J, Lee YH, Kim S, Oh KT, Lee J, Cho HY, Jun W.
(4) “Functional foods with digestion-enhancing properties” - Valussi M
(5) “Luteolin and chicoric acid synergistically inhibited inflammatory responses via inactivation of PI3K-Akt pathway and impairment of NF-κB translocation in LPS stimulated RAW 264.7 cells” - Park CM, Jin KS, Lee YW, Song YS.
(6) “The diuretic effect in human subjects of an extract of Taraxacum officinale folium over a single day” - Clare BA, Conroy RS, Spelman K.
(7) “Inhibition of alpha-glucosidase by aqueous extracts of some potent antidiabetic medicinal herbs’ by Onal S, Timur S, Okutucu B, Zihnioğlu F.
(8) “Antifungal activity of storage 2S albumins from seeds of the invasive weed dandelion Taraxacum officinale Wigg” by Odintsova TI, Rogozhin EA, Sklyar IV, Musolyamov AK, Kudryavtsev AM, Pukhalsky VA, Smirnov AN, Grishin EV, Egorov TA.



Din pământ viaţă



Acolo unde plugul trage brazde
Şi picură sudoarea de pe frunţi
Acolo-i împlinirea vieţii noastre
Şi zbuciumul din pieptul celor mulţi.

Acolo sufletul se liberează
De patimi, de durere şi de ură,
Smulgând viaţa el se luminează
Ca după Sfânta Cuminecătură.

Acolo creştem uriaşi cât munţii,
Iar frunţile par bolta c-o ajung,
Se-mbin triumfător puterea minţii
Cu mâinile pe coarnele de plug.

Acolo suntem noi cu cei din veacuri
Ş-acolo sunt cei care vor veni,
Pururi vom trage brazde peste haturi
Ş-om asculta porunca de-a trăi.

Cornel Secelean, Sibiu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 79, mai-iunie 2014

La noi



 
La noi
crângurile, teii şi izvoarele
spun Eminescu
La noi
stâncile, brazii şi bronzul
spun Brâncuşi
La noi
ciocârlia, freamătul ploii şi al pădurilor
spun Enescu
La noi
sub raza gânditoare a „Luceafărului”
„Coloana infinită” se împleteşte
cu idealurile noastre
în acordurile româneşti
ale „Rapsodiei române”

Cornel Secelean, Sibiu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 79, mai-iunie 2014

Totul se poate repara în afară de moarte!




Nu contează ce ai pierdut în viaţă, ci ce ţi-a rămas. Mulţumeşte lui Dumnezeu, bucură-te şi mergi mai departe! Dacă ai căzut de pe cal şi nu te-ai ridicat atunci, să nu rămâi la podea! Orice s-ar întâmpla, sus înapoi, sus pe cal!  Desigur că e rău, fireşte că e greu, sigur că e alta situaţia şi nu o să fie niciodată ca înainte… Priviri ascuţite, grimase, şuşoteli pe la colţuri, multe interjecţii şi puncte de suspensie... Îţi asumi, îţi faci inventarul şi mergi mai departe cu ce ştii că ţi-a rămas, indiferent că e doar o firimitură de bine. Cine nu a greşit niciodată cu nimic?! Totul se poate repara în afară de moarte! O dată ce am murit s-a încheiat lucrarea. Până atunci orice se poate reface. Organismele noastre, creierele noastre, natura, au capacitatea de a se restructura. Ce ai pierdut acum, aici, vei primi-găsi în altă parte, numai să ai puterea şi mintea să vezi unde îţi creşte în altă parte, să găseşti noi poteci...



Viaţa nu e o simplă autostradă
Viaţa nu e doar o simplă autostradă dreaptă pe care să o poţi parcurge cu o viteză foarte mare, să nu îţi dai seama când ai finalizat-o şi ai ajuns la Destinaţie. Viaţa înseamnă şi drumuri accidentate, gropi, curbe, suişuri şi coborâşuri, popasuri, intersecţii, sensuri giratorii, sens unic, semafor etc. Viaţa e un drum parcurs pe îndelete, chiar dacă unii îl termină brusc, alergaţi fiind de zbuciumul colosal al lumii acesteia. Viaţa înseamnă să mergi pe partea dreaptă a drumului, să fii optimist, pozitiv, să vezi binele din orice rău, lumina din întuneric.

Ne place să condamnăm
Să încercăm o clipă să mai ieşim din cea mai grea luptă; lupta cu noi înşine. Avem o plăcere bolnavă în a condamna, a urî, a critica, a arăta cu degetul, a ne îndreptăţi-justifica. Uităm să ne punem în pielea celui de lângă noi. Nu mai avem vreme de preţuit. Probleme sunt peste tot în lumea aceasta, de noi depinde cum ne raportăm la ele, cum relaţionăm, limbajul comun. Acolo unde sunt probleme, sunt şi oportunităţi, dar, mai ales, lecţii de viaţă. În momentele cruciale ale vieţii omul se descoperă, se maturizează, creşte; ceas cu ceas, pas cu pas. Operaţiile pe suflet deschis le simţim, deoarece nu au anestezie, fiind clipe de întâlnire cu Dumnezeu.

Nu mai e timp
Nu mai e timp să trăim povestea altora, să ne frământăm pentru ipotetice treburi din viitor, pentru greşelile celor din jur sau să rămânem pironiţi într-un trecut pe care nu îl mai putem schimba. Nu îşi au rost nopţile transformate în zi atunci când toate culorile se transformă parcă în gri. Pietrele vieţii le mai dăm jos, obstacolele le mai ocolim, ne mai odihnim, ne mai ştergem fruntea, mai tragem aer în piept, facem o cruce mare şi mergem mai departe. Toate trec şi într-un final, oricum ar fi, va fi bine!

Nu există „nu se poate”
Greutăţile, necazurile, suferinţele ne modelează caracterul în viaţă. Atunci când durerea îţi curge prin vene, înveţi Adevărul vieţii. Orice făptură are o strălucire interioară, dată de Doamne, oameni, întâmplări, locuri, cărţi etc. Vibraţiile de orice fel pe care le trăim în lume ne învaţă că nu există „nu se poate”. Iertând, binecuvântând, iubind, orice se poate! Nu avem suficientă credinţă, speranţă, vise, libertate interioară şi fireşte că suferim. Natural, autentic, firesc, cu un suspin al firii, fiecare om a ars pe pământ păcatul măcar cu o lacrimă, învăţând că totul se poate repara, totul! Mai ales după ce guşti din bucuria de a ierta şi a fi iertat!
Ieromonah Hrisostom Filipescu , doxologia.ro